JUDETUL CLUJ
JUDETUL BIHOR
-------------------------------------------
JUDETUL ALBA
Pe meleagurile judetului unde istoria este la fiece pas prezenta prin vestigii arheologice din oranduirea comunei primitive, prin castre romane, prin rolul cetatii Balgradului în evul mediu, gasestI în peisajul etnografic zonal comori nebanuite de arta populara, de ingeniozitate si inventivitate.
Sunt pline de inedit si farmec îndeosebi cunoscutele zone etnografice din cuprinsul judetului — „Tara Motilor”, „Tara Vinului” si Valea Sebesului.
În satele judetului se întîlneste o mare bogatie de elemente stravechi, specifice civilizatiei si culturii poporului roman, cum sunt, de pilda, uneltele legate de practicarea viticulturii din renumita Tara a Vinului, sura poligonala, colna si alte acareturi gospodaresti caracteristice Tarii Motilor, arhitectura populara, gospodarii si case de veche traditie, mesteri populari vestiti în arta prelucrarii artistice a lemnului, fierului si lutului etc., precum si un valoros patrimoniu de piese etnografice si de arta populara detinut de muzeele din capitala judetului si unele localitati urbane si rurale.
Este renumit de asemenea, Tîrgul de fete de pe muntele Gaina care se tine anual la 20 iulie, unde se pot vedea variate produse mestesugaresti, între care multe cu deosebite calitati artistice, aduse de mestesugarii si creatorii din judet sau din judetele limitrofe Albei. Si astazi participa la tîrg, pe lînga obisnuitii vizitatori, si formatii de artisti din toata tara.
ALBA IULIA
În vechea cetate a Albei Iulia se afla o bogata colectie de obiecte etnografice si de arta populara, parte din ele expuse în Sectia de arta populara a Muzeului judetean de istorie, organizata în cladirea denumita local „Babilon”. Marturiile etnografice, între care piese de port popular autentice din zona Muntilor Apuseni, din partile Aiudului, Sebesului sau ale Blajului, tesaturi, cusaturi si obiecte artistice confectionate din lemn, ilustreaza graitor varietatea si frumusetea artei populare de pe aceste meleaguri.
IGHIU
În renumita podgorie, cunoscuta astazi sub pitoreasca denumire de „Tara vinului”, alaturi de Sard, Ighiel, Galda de Jos, Bucerdea Vinoasa, Craiva, Cricau s.a., Ighiul este unul dintre centrele viticole cele mai importante.
Aici se pot cunoaste în profunzime traditii legate de practicarea viticulturii, fapt ce necesita însa un popas de cîteva zile; se pot afla numeroase date, inedite, cu privire la uneltele specifice muncii viticole, la vasele si instrumentele traditionale folosite în prelucrarea strugurilor si în obtinerea vinului. O particularitate va retine atentia — si anume lipsa cramelor, aici existînd numai pivnite, care, la rîndul lor, sunt de mai multe tipuri. În Ighiu se mai poate vedea si astazi, printre ale aspecte specifice zonei, transportarea vinului pe cai în berbînti de lemn.
LUPSA
Din programul peregrinarilor turistice a iubitorului de arta populara Lupsa nu poate lipsi. Satul însusi, situat în pitorescul cadru natural al vaii Ariesului, poarta amprenta asezarilor specifice din Muntii Apuseni. Aici se pot înca întîlni „case facute din lemnul de pe loc”, adica locuinte si gospodarii durate în secolul trecut sau în cel anterior în portiunile de padure defrisate din lemnul arborilor taiati în poiana respectiva.
În Lupsa se practica si astazi mestesuguri traditionale. Asa, de exemplu, Dumitru Trifu este un talentat mestesugar care se ocupa cu facutul donitelor: Sabin Pasca, Vorovea Sabin s.a. utilizeaza si ei tehnici stravechi în prelucrarea artistica a lemnului.
Obiectivul principal al deplasarii la Lupsa va trebui sa-l constituie vizitarea Muzeului etnografic, unde se afla adunata o valoroasa colectie etnografica si de arta populara din toata Tara Motilor, alcatuita din cateva mii de piese autentice. Obiectele au fost strînse cu pasiune si totala daruire de catre entuziastul învatator Pamfilie Albu, unul dintre cei mai buni cunoscatori ai valorilor etnografice din Tara Motilor.
În muzeu se afla expuse o interesanta colectie de unelte agrare arhaice, specifice acestei zone montane, apoi întreaga serie de unelte folosite cu deosebire În trecut de femeile localnice în industria casnica textila, o gama variata de obiecte, bogat ornamentate, confectionate din lemn de mîna talentata a mesterilor vasari — ciubere, donite, cauce etc., uneltele specifice folosite în ocupatiile lor traditionale de catre spalatorii de aur din Muntii Apuseni, între care taitrocul, adaptat anume pentru a alege firisoarele metalice din concentratele aurifere. În cadrul pieselor deosebit de valoroase ale Muzeului etnografic din Lupsa trebuie inclus si mobilierul traditional de interior, lazile de zestre, variata categorie de tesaturi cu originalele timdeie, adica stergare tesute, precum si piesele de costum popular traditional.
Muzeul dispune de asemenea, de o bogata si variata colectie de vase de ceramica, alcatuita îndeosebi din „canceie", care în interiorul taranesc de altadata erau nelipsite.
În satele învecinate se mentine pîna azi arhitectura populara cu elementele traditionale, tipice zonei, cu originala sura poligonala, cu mutâtonle — adaposturi pastorale tipice pentru zona fînetelor, cu colna si alte constructii gospodaresti specifice Tarii Motilor.
RIMETEA
Muzeul etnografic satesc detine obiecte caracteristice mineritului si prelucrarii artistice a fierului, Rimetea fiind unul dintre centrele mestesugaresti specializate, renumite În prelucrarea fierului. În muzeu este amenajat un interior traditional; sunt expuse si piese de costum popular local.
SEBES
La Muzeul orasenesc, alaturi de exponate locale se afla si o colectie de etnografie africana, alcatuita din obiecte autentice aduse În tara noastra, în veacul trecut, de un farmacist originar din Sebes care a vizitat unele tari de pe continentul african.
SASCIORI
Asezata pe frumoasa vale a Sebesului, comuna Sasciori este un important centru mestesugaresc de olari, unde aceasta ocupatie se practica si azi. Se confectioneaza îndeosebi ceramica rosie nesmaltuita, în parte înflorata cu huma; ca si în alte multe centre, în ultima vreme smaltuirea vaselor se extinde ca urmare a preferintelor cumparatorilor. Se poate vedea deci o gama variata de oale de diferite marimi; se poate urmari nemijlocit munca olarilor, felul în care se da forma unor vase ceramice cum sunt: herbeca, hargana, cana cu ciort (un ulcior cu toarta), canceaua, cupa. cu chisc, canceul de castraveti, oala de fiert vin etc. Exista si o terminologie locala a uneltelor, vaselor, ornamentelor; nu mai putin interesante pentru turist sunt aspectele de natura sociologico-etnografica în desfacerea acestor produse.
SUGAG
Vecina cu vestitele sate de oieri — Jina si Poiana Sibiului, comuna Sugag din stravechiul tinut al Hunedoarei prezinta un deosebit interes din multiple unghiuri de vedere, în primul rînd putîndu-se admira, într-un peisaj de rara frumusete, stravechiul tip de asezare româneasca — satul de tip rasfirat.
Locuitorii din Sugag continua sa practice ca ocupatie de baza cresterea animalelor, fapt care ofera posibilitatea ca turistul sa poata vizita nu numai gospodaria de sat, ci si salasele de iernat, cunoscînd în acest fel înca un aspect stravechi din viata traditionala a populatiei românesti de pe aceste meleaguri. Din sat se poate ajunge, cu oameni din partea locului, la tîrlele de vara unde se poate vedea si urmari îndeaproape activitatea si viata de la stîna a ciobanilor români, se pot cunoaste trasaturi traditionale caracteristice ale practicarii acestei ocupatii.
În Sugag se întîlnesc si astazi case care-si mentin arhitectura specifica traditionala, precum si aspecte specifice locale din interiorul casei taranesti.
Sugagul a devenit larg cunoscut si prin creatorii sai populari. Ei continua traditia prelucrarii artistice a lemnului în aceasta zona si, în acelasi timp îmbogatesc fondul traditional cu aspecte stilistice proprii, caracteristice creatiei sale actuale. Nicolae Cernat confectioneaza furci de tors cu aripi, în traditia renumitelor furci de tors din Marginimea Sibiului, lingurare cu lant facute dintr-o singura piesa din lemn, prisnele de fuse de tors, fuse, o variata gama de cauce, tipare de cas. Nicolae Cernat ornamenteaza prin crestaturi si linguri de lemn, bîte ciobanesti, fluiere etc.
Trasee:
Alba Iulia — Ighiu
Alba Iulia — Sebes — Sasciori — Sugag
Alba Iulia — Rimetea.
