Turism etnografic pe plaiurile Harghitei
In muzeele etnografice sau in satele judetului Harghita se intalnesc interesante si elocvente marturii ale unei bogate culturi populare. Pot fi admirate splendide exemplare de gospodarii si case tipice pentru cultura populara traditionala de aici ce au porti mari, masive cu acoperis din sindrila ai caror stalpi bogat crestati ilustreaza convingator maiestria mestesugarilor harghitani. In judetul Harghita se poarta costumul popular traditional si se pastreaza o bogata varietate de tesaturi, cusaturi, piese ceramice si alte produse mestesugaresti.
Recomandam un popas pe aceste meleaguri in luna mai, cand creatia autentica a cantecului, dansului si portului popular harghitan este prezentata la Festivalul folcloric „Primavara harghitana", care are loc de obicei la Baile Jigodin.
MIERCUREA-CIUC
Actuala resedinta a judetului este un oras cu bogate traditii culturale. Pentru iubitorul de arta populara un interes deosebit il prezinta colectia etnografica din cadrul Muzeului judetean, care cuprinde costume populare românesti, secuiesti, specifice zonei, tesaturi de interior in cromatica carora predomina albul si rosul sau albastrul si albul, toate bogat ornamentate. Muzeul dispune de o splendida colectie de piese de ceramica, cu forme variate de vase si oale din diferite centre de olari care-si desfac produsele in satele de pe intinsul judetului. Acestora li se adauga obiectele crestate in lemn create de mestesugarii harghiteni.
BILBOR
Bilborul prezinta un interes deosebit prin aspectele traditionale specifice de trai, civilizatie si cultura ale populatiei românesti de aici. Retin atentia, mai intai de toate, structura gospodariei, arhitectura casei si amenajarea interiorului unde, pe alocuri, mai pot fi vazute elementele caracteristice de veche traditie. Un amplu camp de cunoastere il ofera practica localnicilor in cresterea animalelor si prepararea produselor lactate. O vizita la tarlele de pe pasunile montane din apropiere deschide un camp larg de noi elemente privind activitatea si traiul la stane.
CORUND
Vestit centru de olari, Corundul este cunoscut aproape in Intreaga tara datorita faptului ca olarii isi desfac produsele in pietele si targurile saptamanale si anuale din multe regiuni.
O vizita in Corund ofera posibilitatea cunoasterii intregului proces de confectionare a vaselor de ceramica. In ultima vreme mesterii olari de aici au reluat traditia, dominanta odinioara, de a confectiona o larga varietate de vase cu ornamentica si cromatica specifice.
CRISTURU SECUIESC
Creatia traditionala secuiasca este infatisata in expozitia etnografica permanenta de la Muzeul orasenesc, unde sant expuse obiecte etnografice si de arta populara reprezentative creatiei populare din Cristuru Secuiesc si imprejurimile sale, obiecte etnografice valoroase privind cresterea animalelor, agricultura, industria casnica si mestesugurile, indeosebi prelucrarea lemnului, olaritul si sitaritul.
In muzeu se gaseste si o interesanta expozitie in aer liber a instalatiilor tehnice populare. Ii recomandam sa viziteze aici si o casa taraneasca din Paltinis, ce are amenajarea specifica interiorului secolului al XIX-lea, portile mici si mari de la intrarea in gospodarie, sculpturile in piatra etc., reprezentand valoroase piese de arta populara.
DANESTI
Localitatea este cunoscuta ca un renumit centru de ceramica neagra lustruita. Si astazi talentatii mestesugari harghitani se ocupa cu confectionarea de piese ceramice.
TOPLITA
Celui care vine pe meleagurile harghitane ii recomandam cu toata caldura sa-si includa in program un popas in Toplita si catunele sale. In acest stravechi oras românesc veti ramane cu siguranta incantat atat de frumusetea locuitorilor, cat si de originalitatea, diversitatea si frumusetea cu totul deosebita a peisajului etnografic.
Satele, sau mai exact catunele Toplitei, isi pastreaza, si in zilele noastre, structura caracteristica, de veche traditie, a satelor cu tendinte de rasfirare. Aici se mentin numeroase case construite in intregime din lemn, cu acoperisul din sindrila in patru ape, cu tarnat cu balustrada in partea de la fatada casei, cu amenajarea interiorului cu piese mostenite de la generatiile anterioare. Proportiile caselor incanta privirea si releva talentul mestesugarilor lemnari care le-au faurit.
Este indeajuns sa se faca o vizita in Moglanesti, de pilda, pentru ca privind hotarul satului, sa-ti dea seama ca te afli in fata unor terenuri pe care s-a practicat si se mai practica agricultura in terase, sistem stravechi de practicare a agriculturii pe teritoriul României.
Tot aici, la sfarsitul lunii aprilie sau in prima jumatate a lunii mai, se poate asista la Sarbatoarea pastorala a suirii oilor la munte, sarbatoare care in esenta ei este aceeasi cu cunoscuta simbrii a oilor din Maramures. La aceasta sarbatoare colectiva iau parte toate gazdele stanii, impreuna cu femeile si copiii lor. Si dupa ce sus pe munte, la stana, are loc masuratul laptelui pentru a se sti cantitatea de produse pe care o va primi fiecare stapan de oi, se taie si se frig cativa miei pe vetre, incepand o petrecere colectiva, spre finele careia, dupa vechea traditie toplitana, se face traista ciobanului, unde fiecare gazda pune pentru ciobanii plecati cu oile la pascut mancare si bautura.
Pe hotarul satelor se pastreaza urme ale unei stravechi practici locale legate de cresterea vitelor cornute mari. Se mai poate vedea ici-colo cate o coliba, durata in intregime din lemn, in care se pastra laptele muls pana ce veneau fetele din sat (aceasta o faceau zilnic) sa-l transporte in donite purtate pe cap.
VOSLABENI
In localitate se remarca mai intai prezenta unor frumoase case din lemn construite in maniera arhitecturii traditionale secuiesti locale, porti mari la intrarea in gospodarii, bogat ornamentate prin tehnica crestarii, precum si obiceiul ca, in zilele de sarbatoare, sa se imbrace portul traditional.
In Voslabeni se poate cunoaste totodata si activitatea specifica unui alt vechi mestesug — vararitul.
Trasee:
Miercurea-Ciuc — Cristuru Secuiesc
Miercurea-Ciuc — Danesti — Voslabeni
Miercurea-Ciuc — Toplita — Bilbor
Miercurea-Ciuc — Corund
Turism etnografic in judetul Covasna
Pe actualul teritoriu al judetului Covasna, marturiile arheologice atesta continuitatea de viata si cultura inca din paletolitic si neolitic (culturile Cris, Boian, Cucuteni — Ariusd etc.), apoi din epocile bronzului si fierului; sunt numeroase asezarile dacice, au fost descoperite valoroase tezaure de podoabe dacice, sunt cunoscute lagarele romane de la Bretcu, Olteni etc., precum si marturiile de cultura materiala din secolele VII—IX apartinind culturii Dridu. Abia in secolele XI—XII are loc stabilirea secuilor pe teritoriul judetului, iar documentele de mai tarziu vorbesc despre asezarile omenesti si viata populatiei de pe aceste meleaguri.
In decursul vremii, in conditiile concrete de dezvoltare istorica s-au conturat subzone etnografico-folclorice care, in linii generale, ar putea fi urmatoarele:
- subzona Covasna-Voinesti,
- cea din jurul orasului Sf. Gheorghe,
- cea dimprejurul Tirgului Secuiesc,
- subzona Intorsurii Buzaului,
- precum si cea a satelor din bazinul Baraoltului.
Cel care poposeste pe aceste meleaguri poate cunoaste aspectele reprezentative ale culturii populare traditionale si contemporane a populatiei românesti si secuiesti; veti intilni produse mestesugaresti specifice zonei, tarle si stane ale bretcanilor si oierilor români din Voinesti, tesaturi specifice populatiei românesti si maghiare, formatii de titera, rapsozi populari, etc.
SFANTU GHEORGHE
Resedinta de judet, pomenit in documente din secolul al XIV-lea, orasul Sf. Gheorghe este situat intr-un cadru pitoresc pe malul Oltului. In muzeul judetean, infiintat in anul 1879, amenajat intr-o cladire construita special cu destinatie muzeala, pe langa dovezile materiale de continuitate de viata si cultura din cele mai vechi timpuri, trecind prin epoca dacica si apoi cele urmatoare, exista si o bogata colectie cu caracter etnografic. Sunt expuse unelte agrare, unelte pastorale, apoi o variata gama de unelte si produse mestesugaresti apartinand mestesugarilor români si secui, indeosebi piese de ceramica, lemn, tesaturi, obiecte de uz cotidian folosite in gospodarie si locuinta, costume populare traditionale secuiesti de pe intreg cuprinsul judetului.
BRETCU
In localitate se pastreaza numeroase aspecte specifice din trecutul pastoritului transhumant. Pot fi vazute aici unelte specific pastorale, portul traditional, obiceiurile. Oierii inaintati in varsta pot relata despre drumurile strabatute pentru a se duce cu turmele la iernat si, mai ales, modul de viata al ciobanilor la tairlele de iarna. Insistam asupra acestui din urma aspect deoarece, nu peste prea multi ani, pastorii care au practicat transhumanta se vor rari considerabil, iar martorii oculari ale unor stravechi traditii, ale vietii la tarlele de iarna vor fi din ce in ce mai putini
In Bretcu se pastreaza multe datini vechi la nunti. Sunt impresionante unele momente de straveche traditie româneasca — cel al intrecerii vestitorilor, tineri flacai pe cai sprinteni care se intrec intr-o goana nebuna a cailor sa anunte miresei sosirea mirelui, apoi momentul intrarii in casa a miresei, a zestrei etc. Un pitoresc port popular traditional, alaturi de dansurile si cintecele pline de farmec si autenticitate ale acestui stravechi centru românesc de pastori, incinta vizitatorii.
CERNAT
Un popas in Expozitia de arta populara introduce pe turist in lumea plina de farmec a creatiei populare locale, il familiarizeaza cu produsele mestesugaresti de odinioara si de astazi, aici fiind expuse si tesaturi cu specific local. In localitate exista si tesatoare, care teseau la razboi tesaturi cu alesaturi, ornamentul cu rosu pe alb caracteristic tesaturilor populatiei din zona. Tot aici intilnim sculptori in lemn care fauresc obiecte mici, lucrate artistic. In Cernat isi desfasoara activitatea si formatia de titera care interpreteaza cu maiestrie si talent cantece si jocuri locale.
COVASNA-VOINESTI
Veti afla momente dintre cele mai semnificative din munca, viata si cultura oierilor români, deoarece localnicii au practicat din generatie in generatie cresterea animalelor in zonele montane. Si nu sunt putine obiceiurile pastorale povestite cu naturalete si realism de catre oamenii mai in virsta de aici. O asemenea acumulare de cunostinte, cu interlocutori extrem de agreabili, este pentru turist, pe cat de instructiva, pe atat de odihnitoare si placuta.
INTORSURA BUZAULUI
In peregrinarile pe meleagurile covasnene sugeram sa mergeti si in satele comunei, deoarece se va cunoaste specificul uneia dintre subzonele etnografico-folclorice deosebit de interesante ale judetului. Se gasesc aici, si astazi, exemplare de constructii taranesti traditionale de o impresionanta originalitate sifrumusete, durate in intregime din birne, cu acoperisul in patru ape facut din sindrila. Interiorul românesc mai pastreaza, pe alocuri, aspectele traditionale caracteristice subzonei.
Din intorsura Buzaului se poate ajunge usor, cu sprijinul localnicilor, la stanele de pe muntele Ciucas unde se desfasoara si azi o intensa activitate pastorala. La tarlele de pe pasunile montane turistul gaseste inca stana de barne, alcatuita din doua incaperi, vatra libera, cu cracanile pentru caldarea de urda, sau ceaunul de mamaliga, uneltele traditionale specifice pentru prelucrarea produselor lactate; tot aici, el poate cunoaste modul de viata al ciobanilor la stina.
SITA BUZAULUI
In localitate se pot vedea locuinte caracteristice odinioara subzonei, construite in intregime din lemn, cu un interior bogat in tesaturi. Numeroase femei isi pot demonstra maiestria si talentul in arta tesutului. La ele pot fi vazute produse ale creatiei traditionale in acest domeniu.
TARGUL SECUIESC
In expozitia permanenta „Istoria breslelor din orasul Targu Secuiesc" exista materiale privind activitatea breslelor din oras si, ceea ce este deosebit de important, numeroase produse mestesugaresti de o remarcabila valoare artistica si documentara.
VIRGHIS
Recomandam sa se vizitati Expozitia de arta populara care cuprinde marturii reprezentative ale creatiei populare locale, traditionale si contemporane.
Cine vrea sa cunoasca mai indeaproape creatia artistica in domeniul lemnului o poate face mergind la mestesugarii localnici. Acolo poate fi vazut un mestesug, care a devenit foarte rar, si anume pictarea de mobilier de interior.
Trasee:
Sfantu Gheorghe — Intorsura Buzaului — Sita Buzaului
Sfantu Gheorghe — Virghis
Tirgu Secuiesc — Bretcu
Tirgu Secuiesc — Cernat
