Sinca Veche – locul unde calugarii se plimbau cu cartile dupa razele soarelui
La Sinca Veche se vine pentru legendele si misterul lacasului de cult sapat in piatra. Acestui lacas i s-a dus vestea de “Templul Ursitelor”, “Manastirea Sapata in Piatra" sau "Templul de la Sinca Veche", loc de reculegere, de implinire a dorintelor bune, dar si de oaresce fenomene paranormale.
Localitatea in sine se afla in centrul tarii, la 50 de km de Brasov, 25 km de Fagaras, 30 km nord de Zarnesti, intre Cocoasa Persanilor la nord, podul peste paraul Bungetu la vest, iar limita estica e data de dealul Persanilor.
Sinca Veche apare in acte incepand cu sec.al XII-lea. si este cunoscuta, pe langa numeroasele vestigii arheologice inca nevalorificate, gratie istoricului si filologului roman Gheorghe Sincai, a carui famile isi are radacinile aici.
Dat fiind faptul ca Sinca a fost o localitate la granita intre Romania si Imperiul Habsburgic, aceasta a avut o istorie mai napastuita, influentata de comunitatile care s-au perindat in timp pe aici. Manastirea rupestra nu a putut fi datata cu precizie, versiunea mai des intalnita accepta ca an al aparitiei 1742, moment cand bisericile ortodoxe sunt interzise. Sunt pareri care spun ca manastirea exista de cateva mii de ani, avand origini dacice sau chiar mai inaintate.
Templul Ursitelor are cateva inscriptii ca Steaua lui David, cu semnul Yin-Yang incoporat. Preotul de la Sinca Veche spune ca aceste insemne nu am mai mult de cateva decenii, dar ca atunci cand a intrat in slujba aici (acum mai bine de 30 de ani) aceste simboluri existau deja.
Biserica este perfect izolata si ascunsa pentru cei din exterior, legatura cu lumea de afara realizandu-se doar printr-un horn conic de vreo 10 m lungime, prin care patrunde lumina si care favorizeaza concentrarea. Majoritatea vizitatorilor raman cu fascinatia cerului de azur sau al celui instelat, al luminii difuze care te afunda in meditatii.
In 1789 pastorul reformat din Fagaras scria despre manastire: “Manastirea este taiata in intregime in piatra de cariera si deci nu are acoperis. Este sapata cu pricepere, cu o munca uriasa, demna de mirare. Ferestrele sunt taiate lateral, atat de inguste incat calugarii cand slujesc se plimba cu cartile dupa razele soarelui”.
Controversele asupra lacasului sunt legate nu numai de imposibilitatea datarii si a stabilirii originilor sale, a autorilor insemnelor de pe pereti, ci si de arhitectura. Biserica are doua altare, ceea ce ii face pe multi sa sustina ca nu are o origine crestina. Altii sunt de parere ca in timp peretii s-au surpat si au fost unite cele doua biserici, care au existat atunci cand comunitatea de monahi si-a marit numarul. Fenomenele paranormale ce au loc, viziunile si visele premonitorii sunt dublate de aparitia pe pelicula fotografica a unor sfere albe, invizibile in momentul fotografierii.
Manastirea Sapata in Stanca are astazi un aspect mai trist si asta datorita “stradaniei” vizitatorilor de a scrijeli peretii si de a lasa urma trecerii lor pe acolo prin mult gunoi. Tot vizitatorii s-au ocupat si de modificarea configuratiei, largind deschiderile si ferestrele. Pacea de odinioara este deseori omorata de muzica celor veniti la gratar la manastire.
Daca ati venit aici ar fi pacat sa nu vizitati si alte obiective din raza Sinca Veche:
- castrul Roman de langa Sinca Veche
- moara cu apa de la Ohaba
- manastirea Bucium
- Muzeul de arta populara Radocea
- Biserica Ortodoxa de la Sercaita (monument arhitectonic).