Etnografice pentru judetul Neamt
Stravechi tinut românesc, meleagurile de astazi ale Neamtului cunosc urme de intensa vietuire inca din paleolitic (Scaunele-Ceahlau), iar celebra ceramica pictata apartinind culturii Cucuteni din epoca neolitica si-a gasit locul in Muzeul judetean de istorie. Datele arheologice de la Podoleni stau marturie unei infloritoare si originale culturi dacice, izvoarele documentare de mai tirziu, alaturi de monumentele istorice deosebit de valoroase cum sint Cetatea Neamtului, construita in secolul al XIV-lea de Petru I Musat, Palatul Cnejilor sau Biserica lui Stefan cel Mare din orasul Piatra Neamt, atestand continuitatea de viata, cultura si civilizatie pe aceste locuri pana in prezent.
Bogat in obiective de interes turistic, vestit nu numai prin manastiri din evul mediu — Secu, Sihastria, Bistrita, Manastirea Neamtului, Agapia, Varatec, ori prin Casa memoriala a lui Ion Creanga din Humulestii Neamtului de pe Ozana, sau prin Casa memoriala a lui Mihail Sadoveanu, judetul Neamt este, in acelasi timp, si detinatorul unui adevarat tezaur de cultura populara româneasca.
In satele din Neamt, indeosebi in cele din zona montana, se intalnesc aspecte specifice de straveche traditie ale asezarilor rurale ale gospodariei, ale unor ocupatii traditionale ale arhitecturii populare, ale portului.
Parcurgand Neamtul vei ramane impresionat de frumusetea arhitecturii populare, indeosebi a caselor construite din lemn. Porti masive, impunatoare, cu acoperisul din sindrila, strajuiesc intrarea in curtea gospodariei, imprimind, totodata, o nota aparte, specifica ansamblului arhitectural. Casele sint in marea lor majoritate construite inca clin lemn, au acoperisul din sindrila in patru ape, cea din spate alungindu-se de regula, pina aproape de pamint, pentru a adaposti o incapere numita sandrama sau dolie. Aceasta este pe cale de a se transforma astazi in bucatarie de vara.
In Neamt se pot vedea gospodarii tipice de munte, cu acareturi specifice acestei parti a Carpatilor Orientali. Dintre aceste constructii gospodaresti un loc aparte il ocupa asa-numita corla sub care se adaposteau cornutele si care atesta mentinerea sistemului arhaic de crestere libera a animalelor pina in sec.trecut
In Neamt se poate urmari, fara prea mare efort, viata la stana cu trasaturile sale specifice traditionale in mai multe locuri — pe Muntii Tarcaului, ai Stanisoarei, Budacului, precum si pe Ceahlau. Un intreg inventar de ustensile si unelte folosite la stina, impreuna cu explicatiile pe care „ciobanii pe seama", adica cei ce au in primire oile le dau bucuros oaspetilor, readuc in fata vizitatorului procedee, unelte si tehnici arhaice de preparare a produselor lactate si, in acelasi timp, modalitatile caracteristice de asocieri pastorale, cu evolutia lor in timp.
In satele situate in amonte de lacul de acumulare al hidrocentralei de la Bicaz, vizitatorul poate vedea, cel putin partial, aspecte specifice ale unei stravechi ocupatii pe meleagurile nemtene — plutaritul. Daca lucrul la padure, cu implicatiile sale aparte, poate fi cunoscut mai indeaproape si in alte locuri, viata plutasilor cu toate bucuriile si vicisitudinile ei, turistul o poate cunoaste numai in satele din aceasta parte a Carpatilor Orientali in care locuitorii au mai practicat sau partial mai practica plutaritul pana azi. Sate vestite de plutasi erau Brostenii, Borca, Poiana Teiului, Hangu, Buhalnita si, fireste, Piatra Neamtului, de unde in trecut plutele erau conduse de plutasi experimentati pe Siret pina la Dunare la Galati.
Nu mai putin interesanta este si o alta veche ocupatie — vararitul, care continua a se practica si azi in sate ca Bicazu Ardelean si Bicaz-Chei. Vararii parcurgeau lungi drumuri cu carute trase de cai, pentru a-si desface marfa.
Neamtul face parte din acele judete in care si astazi calatorul intalneste, mai ales, in satele montane — Borca, Farcasa, Poiana Teiului, Pipirig, Piatra Soimului, Bicazu Ardelean s. a. — costumul popular autentic creat in formele sale traditionale de catre mina harnica a femeii nemtene. Si aici, portul popular se imbraca frecvent in zile de sarbatoare, la nunti sau petreceri colective.
Zona Neamtului se distinge prin originalitatea si frumusetea unor piese de port popular, intre care un loc aparte il ocupa bondita inflorata, ornamentata in intregime cu stramatura de diferite culori, precum si cojocul lung si spenterul sau cojocelul scurt.
In Neamt nu numai ca pot fi admirate asemenea piese de port, dar mai pot fi cunoscuti si azi mesteri populari — cojocari care confectioneaza cojoace, pieptare si bondite inflorate, adevarate broderii pe piele.
Mesterii vestiti din Ghindaoani, Gircina sau Bodesti au creat piese de port din piele de o remarcabila frumusete. Este de retinut si faptul ca in amonte de Poiana Teiului, pe Valea Bistritei, se poate remarca un fenomen extrem de interesant si anume ca in unele sate, cum sint Sabasa, Borca s.a. in ultimul deceniu si jumatate ornamentica cheptarelor confectionate din piele s-a imbogatit intr-o asemenea masura, incit acopera in intregime nu numai pieptul ci si spatele pieptarului.
Asistam, de fapt, la un proces de extindere si in satele de munte de pe Valea Bistritei a categoriei de pieptare „batute toate cu flori" faurite in trecut numai de mesterii cojocari din Piatra Neamt, Tg. Neamt, Ghindaoani, Urecheni, Baltatesti, Bodesti, Girov etc. Si nu este mai putin interesant de stiut ca aceste cheptare inflorate sint confectionate de catre femeile din sat, anume pentru membrii familiilor lor. Maiestria, dragostea de frumos ca si talentul de imbinare si armonizare a culorilor pot fi astfel admirate in mod direct in aceste sate.
Numeroase piese etnografice cu totul remarcabilele se gasesc expuse in Muzeul etnografic de la Durau si in colectiile etnografice din Bicazul Ardelean (Piriul Caprii), Bicaz, Tir-pesti, Varatec.
Bogatia teatrului folcloric caracteristica pentru intreaga Moldova este specifica si satelor nemtene, indeosebi jocul caprei, cerbului, ursul, care au un pronuntat caracter de urare, precum si jocul cu cai — dans de mare virtuozitate. Arnautii si teatrul haiducesc — Jianu, Bujor etc. sint jucate si astazi in mediul rural cu prilejul sarbatorilor de iarna. Ele sint insa readuse periodic pe scena de catre artistii amatori de pe plaiurile nemtene in cadrul unor spectacole folclorice, la care participa un mare numar de oameni, cu masti variate si originale.
Pe larg: LOCALITATI SI DATE ETNOGRAFICE
Etnografice pentru Ciuc-Harghita
In muzeele etnografice sau in satele judetului se intalnesc interesante si elocvente marturii ale unei bogate culturi populare. Pot fi admirate splendide exemplare de gospodarii si case tipice pentru cultura populara traditionala de aici ce au porti mari, masive cu acoperis din sindrila ai caror stalpi bogat crestati ilustreaza convingator maiestria mestesugarilor harghitani. In judetul Harghita se poarta costumul popular traditional si se pastreaza o bogata varietate de tesaturi, cusaturi, piese ceramice si alte produse mestesugaresti.
Recomandam un popas pe aceste meleaguri in luna mai, cand creatia autentica a cantecului, dansului si portului popular harghitan este prezentata la Festivalul folcloric „Primavara harghitana", care are loc de obicei la Baile Jigodin.
Mai mult
