Insula Ada Kaleh - un enorm cos cu flori plutitor pe luciul Dunarii.
In 1971 comunismul a scufundat Ada Kaleh, insula mirifica de pe Dunare, un Stambul miniatural de 1.750m lungime si 500 m in latime.
.jpg)
LocalizareAstazi doar amintirile turcilor din Orsova, Turnu-Severin mai aduc la suprafata seraiul scufundat, in rest sunt doar ape misterioase. 30 de metri de apa sunt deasupra a ceea ce a fost un univers turcesc, o cetate-bastion, un oras mic in toata legea, cu scoala, minarete, gradini, o flora proprie tarilor calde, tigari, tutun rafinat si iahturile turistilor instariti.
Cum o iei in susul Dunarii, deasupra involburatelor intinderi de ape, in cotul grandios dintre Gura Vaii si Vechea Orsova, aproape de varsarea Cernei a fost odata Ada Kaleh.
Construirea barajului Portile de Fier a pecetluit soarta insulei in 1971, care a fost inghitita de apele lacului de acumulare Portile de Fier. Desi o parte din cetate si moschee au fost salvate, reconstruite si transferate pe insula Simian, ada-kalezii ca si comunitatea au disparut, preferand sa emigreze sau sa se stabileasca prin alte locuri ale Romaniei. Ruinele de la Simian sunt intr-o stare agravata de deteriorare, iar in cateva decenii nu vor mai exista deloc. Insula Simian este una mai ferita si practic nevizitata, iar o legenda spune ca un sarpe negru de pe Ada Kaleh strajuieste ruinele. Turcii care ajung pana aici stau cu privirea pironita si plang pentru destinul acestei insulite sacrificate pentru o constructie megalomana.
Marturia vie a raiului de pe Dunare, cum era supranumita insula Ada Kaleh, sunt cei cativa turci in varsta, negustori batrani care traiesc din amintirile si visele huzurului si ofteaza ori de cate ori privesc spre paradisul pierdut sub ape. Timpul nu a putut invinge durerea de a-si pierde casele si oranduirea.
Milenii de istorie, de la argonauti la Pazvante Chiorul si comunism
Antichitate
Ada Kaleh, conform lui Eratosthene era supranumita Yernis, Erthya, Rusaya sau Cerne si apare in poema argonautilor. Hercule a trecut pe aici in drumul sau catre tara uriasului Geryon, un mare erou dunarean, zugravit pana si pe basoreliefuri descoperite in Cipru.
Tinutul era impanzit de maslini salbateci, pentru maslinul sacru venind pana aici si Hercule, care trebuia sa duca o crenguta in Olimp, in templul lui Zeus.
Dn Evul Mediu si pana la explozie: jonglare intre austrieci si otomani
Iancu de Hunedoara se ocupa incepand cu 1440 de fortificarea insulei, transformand-o in cetate-bastion pentru contracararea ocupatiei otomane din sud-estul european. Turcii totusi pun stapanire pe insula in 1526, dupa caderea Ungariei si ii o numesc Ada-Kaleh (Cetatea de pe insula).
Dominatia turceasca dureaza un secol si jumatate, moment in care, sub jurisdictie austriaca, insula are alt nume -Carolina. Printul Eugeniu de Savoia a reconstruit cetatea dupa ultimele modele europene. Fortareata a avut o forma de stea alungita, iar insula era legata printr-un pod de malul de nord, iar pe malul sarbesc de astazi a fost ridicat inca o cetate numita Elisabeta.
Insula a trecut cand in mainile otomanilor, cand ale imperiului austriac, primii locuitori stabilindu-se abia dupa 1739, veniti pentru clima blanda si vegetatia luxurianta.
La sfarsitul veacului al 18-lea insula a devenit refugiu pentru "adalai si cardalai", turci care nu se supuneau Istanbulului si traiau din atacuri pradalnice asupra satelor din Mehedinti si Banat. Aici a locuit celebrul Pazvantoglu (Pazvante Chiorul), un pirat turc, nesupus sultanului, care a condus cele mai cumplite atacuri si jafuri ale satelor romanesti de la nord de Dunare.
Dupa destramarea imperiului austro-ungar (1918), populatia Ada-Kaleh hotaraste, in schimbul unor privilegii economice, sa se supuna statului roman (1921) si se instituie o administratie romaneasca.
Se organizeaza din 1929 posta si o fabrica de tigarete celebre (care producea marcile “Maresal”, “RMS”, “Regal”, “Nationale”, “Bafra”, “Samsun”, “Ali Kadri” in cutii de 100 bucati).
Bogatiile insulei
-Moscheea de aici era detinatoare unui enorm covor persan, lung de 15 m si care cintarea 500 kg si oferit in dar de sultanul Abdul Hamid II.
-mormantul lui Mischin-Baba (sau Miskin-Baba), considerat sfint, facator de minuni.
-fabrica de tigarete pentru Casa Regala si producerea rahatului, sugiucului, halvitei cu nuci, dulcetei de smochine si a racoritoarelor turcesti.
Apele lacului de acumulare de la Portile de Fier au inghitit visele turcilor de pe Ada-Kaleh, dar si milenii de istorie. Fiind si unul din importantele centre sprituale geto-dace, micuta insula a fost mereu prilej de razboaie intre imperii, fie cel otoman sau austriac.
Dar toate bogatiile, legendele si pitorescul acestor locuri nu au avut nici o greutate in fata unei hidrocentrale.
