Imparatie a ciupercilor, afinelor, pol al frigului si centru gastronomic
Comandaul este o localitate pitoreasca montana din judetul Covasna, asezata sub varful Lacaut a muntilor Bretcului, pe malul Raului Basca. Prin diverse atractii reuseste sa apara in stiri "gustoase" si sa-si intareasca componenta turistica.
A ramas ca la inceputuri. Acest fapt atrage calatori: nemti, unguri, italieni. Vin pentru mancare si cure naturiste, asigurate pe durate lungi de timp. Inca de cand a aparut, de prin 1890, Comandau a fost gandit ca o mica statiune.
Austriecii Horn, fratii care s-au ocupat de exploatarea padurii din muntii Vrancei, Bretcului si Buzaului, au construit la Comandau in stil nemtesc cladirile administrative, de locuit, un cazinou si inelul de cale ferata pe plan inclinat, constructie ingenioasa, care astazi e mentionata ca atractie a Covasnei.
Cele doua planuri inclinate au fost functionale pana la revolutie si erau folosite pentru incarcarea si descarcarea lemnului. Vagoneta incarcata pornea la vale datorita fortei gravitationale, tragand spre varful dealului cea de-a doua vagoneta, legata de prima cu cabluri. Franarea se dirija din statia de sus. Primii turisti ai exploatatiei forestiere au fost membrii Camerei de Comert vieneze veniti in concedii. Astazi localitatea, datorita peisajului, aerului, este vizata tot mai mult ca loc pentru case de vacanta, vilele aparand ca ciupercile care se gasesc aici in cantitati uriase.
Statiune montana
Miltiade Filipescu, dupa cercetarile din zona, mentiona prin 1972, ca localitatea Comandau este adecvata sporturilor de iarna, aici cazand mai multa zapada decat pe Valea Prahovei. Studiile facute in 1980 demonstrau ca aici se poate crea o statiune de sporturi de iarna, cheltuielile pentru amenajarea partiilor fiind mici.
Peisajul rupt din poze si povesti, a facut din Comandau un platoul de filmare pentru videoclipuri si filme. Comandaul ramane neatins si se dezvolta domol, asaltat in fiecare vara de turistii straini. Acestia vad posibilitati de crearea a unei statiuni montane si conservarea specificului. Pana se mai hotaraste ceva la nivel inalt in Comandau se organizeaza actiuni de genul: “cel mai mare papricas”, “cea mai mare tocanita”, “omul de zapada de peste 10 metri”. Desi pentru cineva ar parea mai puerile, ele sunt sugative de turisti, prilej de veselie si reintoarcere.
Al doilea pol al frigului si vedeta in timpul iernilor geroase
Alaturi de Intorsura Buzaului, Comandau are temperaturi neobisnuit de scazute pe timp de iarna. Si in restul anului aici e mai racoare decat in alte parti. In gol de munte, pe malul Bascei s-au inregistrat si (–41) grade. De-a lungul timpului ziarele relatau in iernile cumplite despre neobisnuitele temeperaturi din Comandau si zapada de 3 metri. Desi crapa pietrele de frig, pe timp de iarna, locuitorii comunei pot fi vazuti la diverse munci de dulgherit, transportat gunoi pe camp. Toate astea sunt posibile datorita unei rezistente deosebite la frig, a glajelor de palinca, dar si a portofelului plin. Cand ai bani, nici frigul nu mai e simtit. In iernile cumplite la Comandau pot fi vazute cate 50 de veverite care se aduna sa atace pinii pe care au mai ramas conuri.
23 de sortimente de ciuperci si tone de fragutePloile verii si padurile din imprejurimi cresc peste 23 de sortimente de ciuperci din care se fac si imensele tocanite de zilele comunei. Comandau este si cel mai mare producator de fructe de padure (fragute, zmeura, mure, afine etc.), aprovizionand in trecut si prezent orase europene cu siropuri si dulceturi pregatite dupa retete speciale. Sa nu uitam de vanat si aspicul de brad.
Zilele Comunei = 200 kg de galbiori, 15 kilograme de ceapa, 13 de ardei, opt litri de ulei, 12 kilograme de smantana.
Zile comunei sunt prilej de recorduri gastronomice: anul trecut s-a preparat un papricas din 400 de kilograme de ciuperci, iar in 2006 s-a facut o tocanita uriasa din ciuperci si o spuma de oua cu afine din 200 kg de galbiori. Desi nu a ajuns pentru cele 3000 de guri flamande, publicul s-a putut delecta cu uriasul foc de tabara cu diametrul de 8 metri, facut din 15 carute cu lemne.
Covasna, zona festivalurilor gustoase
Covasna, este judetul cu cel putin 15 festivaluri gastronomice, care sa atraga musafirii cu km. de carnati si sute de kg. de bunataturi. La Turia a fost infulecat un bulz de 60 de metri, iar la Sfantu Gheorghe - un km de carnati. Anul viitor mergem la festivalul cartofului, al ciolanului afumat, festivalul palincii, al pastravului, papricasului si gulasului.
