Maramuresul este un stravechi teritoriu românesc cu dovezi arheologice importante referitoare la continuitatea de viata si cultura inca din epoca comunei primitive, la asezarile dacice, la asezarile românesti de la inceputul evului mediu. Numeroase marturii scrise de mai tirziu ne redau particularitatile de dezvoltare istorica a populatiei românesti de aici.
Cel care viziteaza meleagurilor maramuresene este cucerit, de la bun inceput, de aspectele deosebit de originale ale variatelor domenii de civilizatie si cultura populara. Portile monumentale, precum si alte piese din lemn care prin decorul lor sint adevarate opere de arta populara, pot fi intalnite de asemenea intr-un mare numar de localitati. Portul popular, cu elementele specifice traditionale, se mentine in uz si in zilele de lucru. Cergile, scoartele, covoarele, stergarele etc. sant intalnite ca piese componente ale interiorului taranesc actual. Mastile pot fi vazute in desfasurarea diferitelor obiceiuri. Obiceiuri agrare de straveche traditie, cum este sarbatoarea agrara denumita tanjau de la Hoteni pot fi cunoscute si intelese in cadrul desfasurarii lor in viata obisnuita.
Semnificativ pentru a intelege esenta procesului de evolutie a creatiei populare pe plaiurile maramuresene in etapa actuala este numarul mare de creatori populari pe care-i intilnim si azi in plina activitate facand o mare varietate de produse mestesugaresti in maniera traditionala specific maramureseana.
In fiecare an, in luna august are loc un impresionant festival folcloric — Hora de la Prislop care reuneste intr-un cadru plin de frumusete si pitoresc prestigioase formatii de artisti de pe plaiurile Maramuresului si a judetelor invecinate. La desfasurarea sarbatorii vin de obicei mii de oameni din aceasta parte a tarii, ceea ce ii da caracterul unei mari sarbatori populare.
BAIA MARE
Cunoscut centru minier, actuala resedinta a judetului adaposteste in Muzeul judetean o valoroasa colectie de piese etnografice si de arta populara ce poarta amprenta specificului creatiei populare de pe meleagurile maramuresene. Prelucrarea artistica a lemnului, exceptional ilustrata prin monumentale porti maramuresene acoperite cu crestaturi, o mare varietate de piese de costum popular, renumitele cergi maramuresene, scoartele, apoi ceramica de rara frumusete si originalitate din centrele de olari, satisfac pe deplin interesul si dorinta de a cunoaste maramuresenii si creatiile lor in domeniul culturii populare.
DESESTI
In frumoasa comuna de pe valea Marei, pe linga aspectele de cultura populara larg raspandite in satele maramuresene, se intalnesc talentati mesteri in prelucrarea artistica a lemnului care confectioneaza obiecte mici din lemn (facerea de tocuri de coasa, cutii de brici, spargatori de nuci, copci), Recomandam si in acest caz contactul direct cu mestesugarii pentru a cunoaste si admira „pe viu" maiestria cioplitului in lemn.
FERESTI
In sat pot fi vazute porti monumentalele si lucrarile talentatilor constructori de case maramuresene, renumite pentru frumusetea arhitecturii.
Daca preferati sa vedeti frumusetea covoarelor maramuresene si, mai ales, a stergarelor de pe Valea Cosaului opriti-va la tesatoarele de aici.
GIULESTI
Aici poate fi cunoscut originali creatori populari care se ocupa cu prelucrarea artistica a lemnului si care mai construiesc, pe linga case taranesti si porti masive, mori de apa, pive, oloinite, toate bogat increstate cu motive ornamentale specifice acestei zone.
SAT-SUGATAG
Localitatea este renumita nu numai prin frumusetea arhitecturii si a costumului popular specific acestor plaiuri, si talentatii cojocari de pe meleagurile maramuresene. Sant deosebit de originale pieptarele cu oglinzi si cu ciucuri, ornamentate in intregime atat pe fata cat si in spate, cu prim negru pe margine.
SACEL
Renumit centru de ceramica populara, Sacelul trezeste un deosebit interes incepand chiar cu asezarea sa intr-o pitoreasca regiune de la poalele muntilor Rodnei. Recomandam sa se viziteze atelierele olarilor, deoarece Sacelul este singurul centru din tara noastra in care se confectioneaza piese de ceramica rosie nesmaltuita dar lustruita si forme care, dupa aprecierea specialistilor in materie, descind direct din formele ceramicii dacice si sint ornamentate cu motive de straveche traditie. Va sugeram sa asistati la ornamentarea vaselor care se face cu un meseleu, adica o periuta formata dintr-o bucata de lana legata strans cu un betisor. Aici poate fi vazut in ce consta frumusetea si originalitatea blidelor mari care se lustruiesc nu numai in interior ci si in partea exterioara, apoi diverse categorii de oale, ulcele, cani, tigai, urcioare etc.
In acest centru de olari va puteti convinge de un lucru neasteptat la prima vedere si in genere foarte putin cunoscut si anume ca lustruirea ca tehnica de ornamentare nu a fost folosita in mod exclusiv numai pentru infrumusetarea vaselor de ceramica neagra, ci a fost si este aplicata si la inflorarea vaselor de ceramica rosie nesmaltuita. Semnificatia profunda si insemnatatea acestui aspect va vor apare evidente deoarece tehnica lustruirii ceramicii negre continua sa fie folosita din epoca neolitica incoace.
SAPANTA
Pitoreasca localitate maramureseana a devenit cunoscuta in intreaga lume, datorita creatiilor artistice realizate in vestitul „Cimitir vesel" (înscris în Lista Monumentelor Istorice) de catre fondatorul si mentorul acestui loc - Ion Stan Patras (1908-1977). Lucrarile funerare, indeosebi cruci de mormint, acoperite in intregime cu pictura naiva si insotite de versuri dau cimitirului caracterul unui muzeu cu valoare etica, estetica si sociala.
Creatia lui Ion Stan Patras nu se opreste insa aici; el a pictat piese de mobilier, mai ales lazi de zestre, scaune cu spatare, portrete. A ajuns sa imbine, cu puternica expresivitate artistica, frumusetea crestaturii in lemn si a cioplirii lemnului cu originalitatea versului popular.
Indrazniti sa treceti pe sub poarta masiva, ce strajuieste intrarea in casa-muzeu Ion Stan Patras si sa vedeti multe din creatiile sale. Astazi exista 3 continuatori ai mesterului:Dumitru Pop, Viorel Pop şi Gheorghe Stan. Acestia lucreaza in medie 10 zile pentru a face cate o cruce, iar pe an, spun ei, se fac la comanda, pana la zece cruci, culorile pentru care sunt preparate dupa o reteta care le confera durabilitate in timp.
In Sapanta pot fi cunoscuta si renumite tesatoare de cergi maramuresene, care tes si fete de perna, piese de costum popular local, cum sant zadiile, etc.
Turistul caruia ii place broderia costumului popular poate vizita creatoare renumite pentru cusaturile maiestrite de pe camasi si impresionantele cununi de mireasa.
SIGHETU MARMATIEI
Este un oras pe care orice vizitator al plaiurilor maramuresene trebuie sa-l includa in itinerarul sau, pentru ca va gasi adunata in Muzeul maramuresan din Sighet o imensa bogatie etnografica maramuresana, concretizata in variate piese etnografice din toate domeniile de viata, civilizatie si cultura.
Arhitectura populara si prelucrarea artistica a lemnului, covoare, cergi, stergare, traiste si alte textile cu specific maramuresan, o bogata varietate de piese de mobilier taranesc traditional, tesaturi caracteristice de interior, ceramica, piese de port popular traditional, intre care si cateva remarcabile pieptare cu oglinzi, icoane pe sticla, masti populare din Botiza, Sarasau, Calinesti, Rona de Jos, Breb si alte localitati maramuresene sant una mai originala decit alta. Muzeul etnografic in aer liber ii prezinta vizitatorului atat complexe gospodaresti — case cu acareturile lor, cit si piese etnografice din veacurile XVIII—XX care, fiecare in parte si toate in ansamblul lor, constituie valori inestimabile ale civilizatiei si culturii populare românesti.
TARGU LAPUS
In Targu Lapus s-a lucrat ceramica româneasca rosie nesmaltuita care se inscrie pe deplin in stilistica ceramicii românesti din aceasta categorie.
Cunoscind ceramica din zona Lapusului, se pot surprinde totodata si aspecte concrete ale relatiilor si influentelor reciproce româno-sasesti reflectate in domeniul ceramicii.
Notam, de asemenea, o particularitate mai putin obisnuita. In timp ce vasele confectionate de mesterii olari de astazi pastreaza forme de veche traditie ale acestui centru, traditia nu se mai mentine insa in ornamentica si cromatica.
VAD
In Vad poate fi admirata frumusetea portilor maramuresene, adevarate opere de arta populara. Elementul des folosit in lucrari este motivul funiei. Privite de departe sau din apropiere portile masive, maiestrit sculptate, impresioneaza in mod cu totul deosebit.
Arta cioplirii artistice a lemnului s-a transmis din tata in fiu in multea familii din Vad. Mesterii lemnari de aici fauresc si splendide exemplare de lazi de zestre.
VISEUL DE JOS
In localitate poate fi cunoscut inca un aspect specific din arta populara maramureseana care se transmite si tinerelor generatii si anume creatia in domeniul broderiei pe piele. Un popas in „atelierul" cojocarilor ofera posibilitatea de a se cunoaste cojoacele de feciori, pieptarele barbatesti ornamentate cu cusaturi de bumbac, matase si cu aplicatii de piele.
Trasee:
Baia Mare — Giulesti — Desesti
Baia Mare — Sacel — Viseul de Jos
Baia Mare — Sat-Sugatag
Sighetu Marmatiei — Sapinta
Sighetu Marmatiei — Vad
JUDETUL SATU MARE
Satu Mare face parte din acea categorie de judete cu zone etnografice a caror bogatie de valori de civilizatie si cultura populara sant de multa vreme binecunoscute. Este indeajuns sa amintim in aceasta privinta renumita „Tara Oasului". Aceasta ne indreptateste sa recomandam sa includeti in sfera peregrinarilor un numar mai mare de localitati din zona.
Materialele arheologice descoperite in diferite localitati ale judetului sant dovezi ale continuitatii de viata si cultura din cele mai vechi timpuri, incepand din paleolitic. Sant foarte bogate marturiile de civilizatie ale dacilor liberi, precum si cele ale continuitatii populatiei autohtone in secolele IV—VII ce traia in obsti satesti. Pe aceste meleaguri a fost voievodatul lui Menumorut care s-a opus cu darzenie, in veacul al X-lea, patrunderii oastei lui Arpad. In veacurile urmatoare populatia româna si maghiara s-a ocupat cu agricultura, au dezvoltat mestesugurile, au luptat impreuna impotriva asupririi feudale.
In cuprinsul actual al judetului ca zone etnografice distincte pot fi considerate in primul rind zona Oasului inspre nord-est, apoi zona de campie, care e si cea mai intinsa, si zona Codrului inspre est, renumita pentru originalitatea culturii populare traditionale.
In satele din „Tara Oasului” care se invecineaza cu alte „tari” ca „Tara Chioarului” si „Tara Lapusului” intalnim si astazi, pe langa frumusetea naturala a peisajului, o zona etnografica cu caracteristici unitare si totodata originale ce au la temelia lor unitatea social-economica reflectata in arhitectura, locuinta, ocupatii, port popular, precum si datini si obiceiuri, ca sa nu pomenim decat pe cele de interes etnografic la care s-ar putea fireste adauga si altele, in primul rand graiul. Obiceiuri cum este Simbra oilor, ce are loc in lunile de primavara, legata de suirea oilor la munte, au devenit larg cunoscute. Poate ca una dintre cele mai pitoresti manifestari etnografico-folclorice este sarbatoarea cantecului si jocului popular.
SATU MARE
Resedinta judetului, cunoscuta in documente inca din veacul al XI-lea, poseda o bogata colectie etnografica cu obiecte specifice tuturor zonelor etnografice din cuprinsul judetului. Cu viu interes sant privite indeosebi uneltele de munca, instalatiile de industrie taraneasca a caror ingeniozitate de constructie trezeste intotdeauna un sentiment de uimire, piesele de mobilier taranesc, tesaturile de interior traditional cu ornamentica specifica, costumele populare reprezentative pentru traditia locala a portului popular al fiecarei zone, precum si obiectele din lemn impodobite cu crestaturi si cele legate de anumite datini si obiceiuri.
Veti descoperi numeroase date mai putin cunoscute despre gubarit — mestesug care in viata traditionala a colectivitatilor românesti de aici a avut un rol insemnat, practicindu-se foarte mult cu deosebire in zona orasului Satu Mare, mesterii gubasi jucand un rol important atat in confectionarea gubei, piesa de port traditionala româneasca caracteristica, cat si in afirmarea si mentinerea ei ca element specific de port popular al zonei.
HOMORODUL DE SUS
Cel care viziteaza aceste meleaguri ii recomandam sa se opreasca si in Homoroade sau in satele invecinate Solduba, Soconzel, Medisa, Stana, pentru a cunoaste direct stravechea tehnica de valtorit pentru prelucrarea tesaturilor din care se confectioneaza vestitele gube, piese de port traditional specifice in zona Codru. Este interesant de relevat faptul ca la prima vedere se creeaza impresia ca gubele ar fi confectionate din piei de oaie, dar in realitate ele sant facute din postav indesat la valtoare. Tehnica valtoritului atestata etnografic prezinta un interes cu totul deosebit pentru faptul ca aici s-a practicat si valtoritul manual in „balti”; aceasta tehnica a fost aplicata inca in epoca bronzului si mentinuta pana in prezent.
NEGRESTI-OAS
In Negresti-Oas, realitatea etnografica a zilelor noastre cuprinde nenumarate aspecte de viata materiala si spirituala specific oseneasca. Sugeram sa se viziteze pe indelete Casa-muzeu adusa din satul Rosca, care infatiseaza o locuinta tipica pentru renumita zona etnografica a Oasului. Uneltele si ustensilele casnice, mobilierul, tesaturile asezate pe culme, piesele de ceramica, soba cu vatra, toate sant amenajate in maniera specifica traditionala a locuintei taranesti din aceasta zona.
CAMARZANA
Fiind una dintre localitatile specifice zonei Oas care pastreaza pana in prezent multiple aspecte de civilizatie si cultura cu originale trasaturi de straveche traditie e recomandata, cu toata caldura, spre a fi vizitata. Aici se pot intalni gospodarii taranesti traditionale specifice Tarii Oasului alcatuite din locuinta cu doua incaperi — tinda si soba, camarace are rolul functional al bucatariei de vara, poiata, acaret gospodaresc arhaic inlocuit cu sura si grajd, hambarpentru fan si cotetele pentru porcine si pasari. Atat casa cat si acareturile gospodaresti au caracteristici de arhitectura proprii. Este semnificativ ca gospodariile „nemesilor”, adica ale taranilor liberi, erau alcatuite dintr-un foarte mare numar de constructii, ajungand pana la douasprezece, fiecare avand dimensiuni si forme proprii, deosebite — casa, construita din barne, cu acoperis din paie in patru ape; sopron pentru carute, sopron pentru cuptor si lemne, poiata cailor, poiata oilor, uscatoarea de fructe sau bujdeiul, cotetele, fantana. Prezinta, de asemenea, interes originala arhitectura in lemn a caselor, amenajarea interioara a locuintei taranesti traditionale in care bogatia si varietatea tesaturilor, a ceramicii si pieselor de port popular isi spun cuvintul. Se adauga la acestea numarul impresionant al turmelor si stanelor ce apartin satului. Vizitarea stanelor montane constituie un real prilej de imbogatire a cunostintelor cu privire la toate elementele si obiceiurile legate de viata pastorala.
VAMA
Este un renumit centru de ceramica populara a carui vizitare trebuie inscrisa in programul de cunoastere a acestei zone. Tipurile de vase de Vama sant ornamentate prin zgrafitare si colorare cu cornul, sau numai cu cornul. Unele vase se infloresc si cu pensula. Turistul poate cunoaste si vechile procedee de ornamentare ale vaselor practicate de olarii din Vama, precum si intreaga gama a formelor de vase. Sant renumite asa-numitele blide albe, adica farfuriile cu fondul alb care se confectioneaza si in preznet, apoi hargaiele, vase pentru dusul mancarii la cimp, olurile albe, adica ulcioare folosite la nunta, etc.
Trasee:
Satu Mare — Vama
Satu Mare — Homorod
