 
index / cazare-Cheia-Valea-Teleajenului / Slanic Prahova
Slanic Prahova
Asezare/Cai de acces/Clima
Cai de acces:
• DN1 Bucuresti - Ploiesti (75 km), apoi DN1A Ploiesti - Cheia (70 km) - Brasov;
• DN1A Brasov - Cheia (50 km);
• ruta feroviara Bucuresti - Ploiesti, apoi Ploiesti - Maneciu, de unde drumul continua pe soseua spre Cheia - Brasov;
exista microbuze, care se pot si inchiria.
Clima:
- subalpina, cu temperatura medie anuala de +7 grade Celsius;
- aerul ozonat si extrem de curat datorat padurilor din jur o plaseaza printre cele mai curate si verzi zone ale Europei.
Istoric: Singura sursa de sare din Balcani
Din 1689, in Slanic au functionat circa 20 de exploatari de sare: doua ocne in vremea Cantacuzinilor, noua ocne in perioada fanariota, sapte ocne si mine in perioada moderna si doua mine in perioada actuala. Relatiile economice si politice ale provinciilor romanesti cu tarile vecine au fost influentate de zacamintele saline, care au reprezentat mult timp singura sursa de sare din Balcani.
Legenda spune ca in apa sarata s-ar fi inecat o mireasa nefericita, de unde si numele de "Grota miresei".
Efectul terapeutic:
- apa minerala, namolul sapropelic si microclimatul de salina al minei "Unirea".
Salina detine primul loc in spelioterapie, tratamentul afectiunilor respiratorii, avand un efect complet fata de aerosolii artificiali.
Un tratament se intinde pe durata a 10 zile.
Potential:
Statiunea Slanic are ca public-tinta nu numai persoanele bolnave, ci si pe cei afectati de stres, oferind cure balneare antistres, tratamente adresate persoanelor care lucreaza in noxe respiratorii, pentru persoane sedentare si cure geriatrice.
Efectul terapeutic se obtine prin:
- apa minerala, namolul sapropelic si microclimatul de salina al minei "Unirea".
Salina detine primul loc in spelioterapie, tratamentul afectiunilor respiratorii, avand un efect complet fata de aerosolii artificiali.
Un tratament se intinde pe durata a 10 zile.
.
CAZARE
.jpg) GALERIE FOTO
Naturale
Mina de sare "Unirea" (adancime de 210 m)
Strandul Baia Baciului - construit in jurul Muntelui de sare si al celor doua lacuri hipersaline (cu o concentratie de 300%) - Grota Miresei si Lacul Baciului, monument natural din care se extrage namolul sapropelic. Zona, unica in Europa, a fost declarata rezervatie naturala.
Baia Rosie si Baia Verde
Muntele Verde
Muntele de sare – Grota Miresei - (425 m patrati, 20 m adancime), format in 1914, prin prabusirea unei mine de sare.
Valea Teleajenului, lacul de acumulare Maneciu, pasul Bratocea, Sfinxul de pe Bratocea, Valea Berii, Valea Stanii.
Salina de la Slanic Prahova:
- cea mai mare salina din Europa
- suprafata de 3 mln. de metri cubi,
- o impresionanta cladire cu peretii si tavanul de sare, aflata la o adancime de 208 metri.
- a rezultat din urma exploatarii zacamantului de sare din perioada 1942-1970.
-coborarea cu colivia cu care coborau minerii (lift) dureaza 1 min 40 sec.
- temperatura de 12 grade este constanta, indiferent de anotimp.
- umiditatea este de 50%, iar presiunea atmosferica, 730 mm col Hg.
- aerul bogat in aerosoli, specifici sarii geme, este indicat pentru profilaxia si tratarea deficientelor si bolilor respiratorii (rinite, sinuzite, etc.).
Muntele de sare – este o creatie naturala de forma unei lentile de 6km si lata de 3 km, o raritate pe fata pamantului, fiind un masiv de sare, care prin dizolvare si eroziune a sculptat formatiuni, care l-au uimit si pe A. Vlahuta. Grosimea muntelui este de 600m, iar sarea din pantecele sau ar putea sa aprovizioneze Pamantul timp de 400 de ani.
Muntele de sare a atras multi calatori, Stendhal, Kaiserul Wilhelm II al Germaniei
Culturale
- Muzeul Sarii
- Biserica Trei Ierarhi – monument istoric
Trasee turistice
Piatra Verde (cariera de piatra) – se ajunge trecand prin Grosani si apoi pe drumul asfaltat spre Valenii de Munte.
Fantana Rece-Sub cetate, Fantana lui Dusman, Fantana Gogon - izvoare sulfatate, calcice, cloro-sodice situate in apropierea orasului , aproximativ 30 min.
Schitul Crasna – traseu de 2,5 ore si 3 ore si care trece prin Grosani, satul Schiulesti si Valea Crasnei. Intoarcerea se poate face si pe drumul forestier spre Maneciu Ungureni.
Slanic-Stefesti- Valea Varbilaului- Paraul Bradului- Saua Cordun-vf. Trifoiu- Valea Crasnei- Schiulesti- Slanic
Slanic-Stefesti- Valea Varbilaului- vf. Paltinet-Culmea Maciuca- Bertea- Stefesti- Slanic
Slanic- vf.Gorganul Mic- vf.Mare Bechet- vf.Poiana Lunga- Saua Cordun- Valea Crasnei- Schiulesti- Slanic
Slanic- vf.Radila Mare- vf. Ulita- vf. Grohotis- vf. Bobu Mare- vf. Bobu Mic- Stana din Babes- Cheia
 
Sport & fun
Bai
Cluburi sportive si montane
Restaurante
Discoteci
Cinematograf
Internet cafe.
|
|
|
|
|
|
| 
